FESTIVALUL CONCURS NATIONAL de interpretare vocala a cantecului popular romanesc                             „BOBOCEL DE LA BACAU” - editia a IX-a - 1 - 3 iulie 2011              Galeria foto                            DOWNLOAD:           Fisa de participare        Regulamentul         Lista concurentilor admisi        Programul festivalului        Pliant festival  VIDEO: REPORTAJ PUBLICAT PE FACEBOOK .................................................................................................................................................................................................     Ecouri la festivalul concurs de interpretare vocala a cantecului popular "Bobocel de la Bacau" , editia a  IX-a Premii premii la Gala laureatilor 2011. Sala Ateneu a Filarmonicii "Mihail Jora" a gazduit timp de doua zile, 2 si 3 iulie, cea de a IX-a editie a Festivalului-concurs de interpretare vocala a cantecului popular "Bobocel de la Bacau". La Gala laureatilor au fost premiati 15 concurenti veniti din toate colturile tarii.                                                                                                                       continuare.. .................................................................................................................................................................................................     Maria Şalaru şi Fuego, patricieni ai colindelor voievodale Colindele, datinile şi folclorul românesc, impresionante ca proporţii şi varietate sunt o constelaţie de motive şi tipuri izvodite în sărbătoarea cea mai expresivă în frumuseţe şi fantezie, Crăciunul şi cuprind un florilegiu poetic al culturii ţărăneşti, ce începe de la dumnezeire.                                                                                                                       continuare..

Doamna de cântec Maria Şalaru, modelator de glas frumos Interpreta de folclor Maria Şalaru exemplifică faptul că muzica şi versul coexistă, în universul ei propriu; versul şi melodia se întrepătrund pentru că, la ea, şoapta poeziei înseamnă şi cântec, în acelaşi timp, înseamnă că în inima ei decurg continuu emoţia, în consonanţă cu visul! În sufletul ei este incandescenţa unei vieţi trăite fervent şi cu înfiorare.                                                                                                                     continuare...

 

Când am venit pe lume în Delenii Ieşilor, Dumnezeu m-a miruit cu esenţa de bună mireasmă a comorilor noastre strămoşeşti. M-a botezat în izvorul de la Cerbatoarea, m-a împărtăşit cu lacrima strămoşilor mei - cântecul popular - pe care-l port de-atunci în mine ca pe o binecuvântare. Talentul pe care mi l-a dat Bunul Dumnezeu , îl înmulţesc învaţându-i pe elevii mei să respecte creaţia străbunilor noştri.

Talentul pe care mi l-a dat Bunul Dumnezeu , îl înmulţesc învaţându-i pe elevii mei să respecte creaţia străbunilor noştri, îi învăţ cântecul moştenit de mine de la rapsozii populari din satul meu (dar şi din locurile în care am poposit pentru un timp) pentru a-l duce mai departe ca pe o zestre de mare preţ.
Nu este osteneală mai de folos şi nici datorie mai vrednică de a fi împlinită, decît să-i facem părtaşi pe copii, pe tineri , la valorile spirituale moştenite de la străbuni .
Am scuturat de colbul uitării şi am readus la viaţă frumoasele straie de sărbătoare. Le-am îndemnat pe elevele mele să le poarte, fiindcă nu este deloc o ruşine, ci dimpotrivă, îmbrăcându-le vor retrăi visele celor care le-au creat cu pricepere şi multă migală.
Fiecare împunsătură de ac, fiecare culoare, fiecare motiv are o poveste, de parcă femeia ar fi vrut să-şi scrie pe creaţia sa viaţa, întru nemurire.
Cântecul, de la bocet la manifestarea lui cea mai dinamică este expresia celor mai profunde trăiri. Este poate cea mai reprezentativă formă de supravieţuire a spiritului unui neam.
Folclorul, sub toate formele lui de manifestare, reprezintă prin însumarea acestora expresia plenară a sufletului poporului respectiv.
Cântecul, ca parte a folclorului unui neam, reprezintă legătura acestuia cu divinitatea. Creaţia muzicală folclorică este şansa oamenilor poporului respectiv de a comunica cu Dumnezeu.
Indiferent dacă suntem acasă sau dacă suntem plecaţi, definitiv ori pentru puţină vreme, această zestre este tot ce avem. Este tot cea ce ne rămâne când nu mai avem nimic. Este bogăţia noastră cea mai sigură.
Indiferent de măsura talentului nostru, indiferent dacă suntem sau nu în ţară, este de datoria noastră să transferam acest patrimoniu, acest filon al legăturii cu Divinitatea, alor noştri din generaţia mai tânără. Este şansa pe care le-o oferim să-L cunoască pe Dumnezeu cel Viu.
Cei talentaţi de asemenea trebuie să-şi folosească darul primit, să-l pună în slujba apărării valorilor străbune ce ni s-au transmis din generaţie în generaţie.
Intelectualitatea trebuie să simtă ceea ce este sacru în această zestre primită ca sinteză a simţirii generaţiilor anterioare şi nu ca pe ceva foarte facil şi nedemn de statutul ei.
Trebuie facută filtrarea valorilor de nonvaloare şi promovarea lor ca atare;
Încurajarea adevăraţilor creatori prin mediatizarea mult mai mare, inclusiv prin remunerarea prezenţelor la radio şi pe micul ecran.
Este necesară protejarea creaţiei contra furturilor care se practică;
Este necesară deschiderea de centre de cultură tradiţională in diaspora;
Deasemenea este necesară aducerea la cunostinţa celor din străinatate a creaţiilor autentice, de certă valoare şi comentarea de către specialişti a elementelor din care reiese valoarea.